Anatomie. Oasele care alcatuiesc inelul pelvin sunt oasele iliace, osul sacrat, ischium si pubis. Oasele pelvisului formeaza o structura osoasa care face posibila locomotia si protejeaza organele pelvine. Osul iliac este cel mai mare, fiind alcatuit dintr-o portiune mai groasa care formeaza partea superioara a acetabulului, si aripa iliaca. Aceasta se termina prin creasta iliaca, portiune a osului aflata subcutan.
Partea inferioara a osului iliac se curbeaza pentru a forma marea incizura sciatica, traversata de 7 nervi, 3 perechi de vase si muschiul piriform. Ischium formeaza aproximativ 1/3 din acetabulum si serveste la transmiterea greutatii in pozitie sezanda. Osul pubian formeaza majoritatea ramurilor pubiene superioara si inferioara. Anterior cele doua oase pubiene formeaza simfiza pubiana.
Osul sacru provine din fuziunea a 5 vertebre si prezinta anterior si posterior foramene nervoase pentru nervii sacrati. Superior acesta se articuleaza cu a 5-a vertebra lombara, inferior se continua cu coccysul iar lateral se articuleaza cu osul iliac prin articulatiile sacroiliace. Desi acestea contin putin lichid articular, suprafata articulara sinuoasa si ligamentele sacroiliace fac din articulatiile sacroiliace articulatii imobile.
Disjunctia pubiana se produce in urma unor traumatisme prin compresie antero-posterioara, si se caracterizeaza prin rotatia externa a hemipelvisului afectat, ceea ce duce si la un tip de fractura “in carte deschisa”.
Traumatismele prin compresie AP pot fi impartite in:
Tipul I–consta intr-un traumatism de intensitate mica spre moderata care intinde ligamentele inelului pelvin.
Tipul II–consta in disjunctie pubiana >2cm sau fracturi ale ramurilor pubiene asociate cu ruperea ligamentelor SI anterioare, cele posterioare ramanand intacte.
Tipul III-daca forta compresiva continua, hemipelvisul afectat continua rotatia externa pana ce ligamentele SI posterioare cedeaza, rezultand in deplasarea osului iliac fata de sacru.
Acest tip de traumatisme au o rata crescuta de asociere cu leziuni nervoase, vasculare si hemoragi.
Tratament. Disjunctia pubiana poate fi tratata simptomatic atunci cand portiunea posterioara a inelului pelvin este intacta. Tratamentul consta in repaus fizic si mers cu sprijin partial in functie de regresia durerii. Pacientului i se administreaza antialgice, antiinflamatoare, anticoagulante timp de cateva saptamani.
In restul cazurilor, se recomanda tratamentul chirurgical, si consta in fixarea interna cu placa si suruburi sau fixator extern. Exista mai multe discutii in legatura cu acest tratament in ceea ce priveste tipul implantului folosit. Unii chirurgi folosesc o placuta cu 2 gauri care permite un oarecare grad de mobilitate la nivelul simfizei. Altii folosesc placute cu 4 sau 6 gauri sau chiar 2 placute in planuri diferite. Fixatorul extern este indicat in cazurile foarte grave, ca tratament de prima intentie, iar ulterior dupa ce starea pacientului se amelioreaza, se reia fixarea disjunctiei cu placa si suruburi.
Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestei afectiuni, dupa aplicarea tratamentului ortopedic sau chirurgical, este reprezentat de recuperarea medicala. Va sfatuim sa mergeti in cateva clinici din tara specializate in tratarea acestei afectiuni:
- CENTROKINETIC, Bucuresti, Bdul.Mircea Eliade . 18, et.3, intrare A, tel.: 0755055216, website: www.centrokinetic.ro
- PROKINETIC, Craiova, Strada Brazda lui Novac, 75, tel: 0728086666, website: www.prokinetic.ro
- REMED, Brasov, Str. Molnar Janos, nr. 14A, tel: 0268 440 171 / 0729 222 536, website: http://www.fizioterapie-kinetoterapie.ro/
