Radiografia este o metoda radiologica traditionala ce consta in examinarea organismului cu ajutorul radiatiilor Röntgen (raze X), care impresioneaza un film fotografic.
Radiografia este în continuare cea mai utilizată metodă de examinare cu raze X (raze roentgen) din cadrul radiologiei. Aparatul de raze X digital poate efectua examinări a diferitelor părti ale corpului oferind o calitate deosebită imaginii şi implicit acurateţe interpretării radiologice. Radiografia ocupă în continuare un loc important în procesul de diagnosticare. În cazul anumitor suspiciuni radiografia poate oferi un diagnostic mai bun chiar decât tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM).
În prezent, radiografia convenţională se utilizează în principal pentru:
•Examinarea scheletului şi extremităţilor
în caz de fractură, accidente sau alte situaţii cum ar fi: suspiciune de tumoră.
•Examinarea plămânilor şi a inimii (cavitatea toracică)
Suspiciune de: inflamaţia plămânilor, ţesut cicatricial sau tumori.
•Examinare cu contrast a căilor urinare (urografie)
Se poate utiliza dacă se suspicionează calculi renali sau insuficienţă renală. Înainte de examinare se va injecta o substanţă de contrast care se răspândeşte în rinichi, căile urinare şi vezica urinară, oferind o imagine amănunţătă a aparatului renal.
Radiatia X este o radiatie ionizanta. In momentul in care razele X lovesc un organism sau o substanta, ele provoaca transformarea atomilor componenti ai acelei substante sau ai acelui corp in ioni cu o reactivitate chimica deosebita. In acest fel se declanseaza diverse reactii chimice care pot duce la alterarea substantei vii, a materialului genetic. De aceea, explorarile radiologice se fac in regim special si cu multa prudenta! Atentie! Nu e recomandat ca pacientul sa se duca si sa-si faca singur o radiografie, fara indicatia expresa a unui medic.
Contraindicatiile radiografiilor
Femeile insarcinate nu au voie sa faca nici un fel de explorare radiologica. Conform ultimelor studii de specialitate, s-ar putea admite, in cazuri exceptionale, efectuarea unei singure radiografii toracice. Nu trebuie sa se faca o explorare radiologica decat daca aceasta aduce un beneficiu care sa depaseasca paguba pierderii sarcinii. De exemplu, pneumonii grave la gravide.
Persoanele diagnosticate cu boli de sange: afectiuni leucemoide, limfoame, si cu tumori maligne nu trebuie sa faca radiografii, deoarece aceste boli au o evolutie imprevizibila la radiatii.
Radiografia osoasa. Pune in evidenta leziuni traumatice (fracturi, luxatii), leziuni degenerative (boala artrozica osoasa), leziuni tumorale maligne sau benigne osoase si leziuni inflamatorii de genul artritelor. Nicaieri in lume nu se incepe cu altceva decat cu radiografii in cazul traumatismelor. Orice fractura osoasa sau traumatism se investigheaza mai intai radiologic.
Cand faci o explorare radiologica, te incarci cu o doza de raze X. Exista reglementari foarte clare in privinta dozelor admise. In Occident, fiecare pacient are o fisa de dozimetrie, in care sunt trecute explorarile radiologice facute de-a lungul vietii si cantitatea de raze acumulata. Scopul: sa se stie cand exista un risc de iradiere mai mare. La noi, dozimetria la pacient se va utiliza incepand cu 2007. E bine sa stii ca o radiografie pulmonara pe an e suficienta.
