Tratamentul chirurgical al scoliozei

Interventia chirurgicala este indicata cand exista o deformare importanta a coloanei vertebrale care nu se poate corecta ortopedic. Absenta acestui tip de tratament poate antrena dupa tipul de scolioza o agravare a deformarii, dureri, probleme respiratorii, si mai rar o paralizie.

Uneori corsetul nu este suficient pentru a opri progresia scoliozei. Scopul interventiei chirurgicale este sa opreasca progresia scoliozei si sa restabileasca un echilibru si o estetica mai aproape de normal a coloanei. De asemeni chirurgia ar trebui sa trateze durerile eventuale ca si problemele respiratorii sau cardiace secundare scoliozei. Copiii care au curburi scoliotice mai mari de 40 grade pot beneficia de interventii chirurgicale, in schimb adultii se opereaza pentru alte motive, mai ales pentru durerea conica.

Inaintea interventiei chirurgicale, chirurgul evalueaza numarul curburilor, marimea si localizarea lor, ca si flexibilitatea curburilor si varsta osoasa a pacientului. Se efectueaza numeroase examene radiologice si examenul RMN. De obicei se evalueaza capacitatea respiratorie prin teste specifice. La pacientii cu scolioza congenitala se pot efectua urografia si examenul  cardiac.

Cel mai frecvent tip de interventie chirurgicala este considerata artrodeza (fuziunea) spinala. In timpul acestei operatii se corecteaza pozitia vertebrelor si se creeaza conditii pentru a fuziona osos vertebrele in pozitia obtinuta prin corectie. Uneori chirurgia impune excizia osoasa (osteotomia), si a discurilor (discectomia). Pentru artrodeza spinala se folosesc tije si suruburi, sarme, caje si grefe osoase pentru fuziunea spinala. Chirurgul va decide ce procedura este cea mai potrivita pentru scolioza dumneavoastra si cum va fi efectuata interventia chirurgicala.

Chirurgia scoliozei poate fi efectuata pe cale posterioara, anterioara, sau ambele.

Obiectivele interventiei chirurgicale:

Un bilant preoperator, in colaborare cu medicii anestezisti este realizat cu una sau doua luni inaintea interventiei chirurgicale pentru ca ea sa se desfasoare in cele mai bune conditii.

Interventia chirurgicala are doua obiective:

Corectarea sau stabilizarea deformarii.Importanta corectiei variaza dupa cauza si gravitatea deformarii. Uneori este nevoie de mai multe interventii realizate prin mai multe incizii pentru a atinge acest obiectiv. Chirurgul va poate opera prin anterior trecand prin abdomen sau prin torace sau prin posterior trecand prin musculatura dorsala. O pregatire preoperatorie cu corsete de gips, tractiune cu halou cranian, paote fi uneori necesara.

Mentinerea corectiei.Se obtine cu ajutorul tijelor si a placilor metalice. Aceste implante sunt fixate la vertebre cu ajutorul suruburilor sau a carligelor. Exista mai multe modele de intrumentar de chirurgie vertebrala, dar nici unul nu a facut proba care sa permita afirmarea ca este superior tuturor celorlalte. Pentru a se asigura de mentinerea corectiei in timp se utilizeaza frecvent o grefa osoasa. Se utilizeaza frecvent osul pacientului(recoltat din bazin, din vertebre), la care se pot adauga substituenti ososi (produsi de laborator de origine non animala).

Ce fel de anestezie se foloseste?

Toate aceste interventii chirurgicale se realizeaza sub anestezie generala

Care sunt beneficiile operatiei?

Operatia evita agravarea scoliozei in timpul perioadei cresterii osoase. Scazand gradul diformitatii scad si consecintele scoliozei: durerile, dezechilibru, gibozitate, insuficienta respiratorie, paralizia. In marea majoritate a cazurilor, rezultatul obtinut este satisfacator din punct de vedere al durerilor ca si al aspectului morfologic. Astfel copilul reia o viata sportiva normala, atat in timpul copilariei cat si in timpul adolescentei.

Complicatiile interventiei chirurgicale

Survenirea complicatiilor este posibila in timpul si dupa momentul chirurgiei. Riscul depinde de importanta diformitatii, de cauza ei, si de starea generala a pacientului. O lista care nu incearca sa fie completa a complicatiilor posibile este:

Paralizia membrelor- Partiala sau totala, temporara sau definitiva, este rara sau foarte rara. Aparate de supraveghere a maduvei spinarii sunt folosite in timpul operatiei; acestea permit depistarea precoce a unei suferinte a maduvei si luarea de masuri terapeutice in timp util.

Sangerare masiva– aceasta poate duce la insuficienta autotransfuziei si necesitatea unei transfuzii clasice. Un aparat care filtreaza si reperfuzeaza sangele din timpul operatiei poate fi util.

Decesul– poate surveni exceptional datorita hemoragiei, unei embolii pulmonare sau a unei cauze necunoscute.

Anumite cai de abord chirurgical prezinta riscuri particulare specifice: infectia pulmonara, tulburari digestive, dureri la nivelul cicatricii sau la nivelul unde s-a prelevat grefa.

Infectia la nivelul zonei operate poate surveni imediat sau la distanta de actul operator. Aceasta necesita reinterventia chirurgicala.

Smulgerea sau deplasarea unui croset sau a unui surub, ruperea barei sau  a placii pot surveni precoce sau tardiv dupa operatie. In acest caz este necesara reluarea operatiei.

Neconsolidarea grefei poate fi uneori observata la ani sau luni dupa chirurgie, mai ales la adult, si poate determina ruperea implantuilor metalice suprasolicitate. O noua grefa este necesara in acest caz.

Survenirea unei artroze sau a unei deformari evolutive deasupra sau dedesuptul zonei operate este posibila la mai multi ani dupa interventia chirurgicala. Se poate propune in acest caz o extindere a montajului.